Pneumologie

ECHIPA NOASTRA DE MEDICI SPECIALISTI PENTRU SPECIALIZAREA PNEUMOLOGIE ESTE FORMATA DIN:

• MEDIC PRIMAR IN PNEUMOLOGIE CU COMPETENTE IN SOMNOLOGIE NIVEL I + II, ENDOSCOPIE BRONSICA SI MANAGEMENT- ROSCA (CHIVU) MIRELA

      Ce este pneumologia?

     Pneumologia este domeniul medicinei care se concentrează pe prevenirea, diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor care afectează sistemul respirator. Cele trei părți majore ale acestui sistem sunt căile respiratorii (nasul, gura, faringele, laringele, traheea, bronhiile și bronhiolele), plămânii și mușchii respiratori (diafragma, mușchii intercostali și mușchii accesori).

    Subspecialitățile de pneumologie includ:

• bronhologia
• fiziopatologia respiratorie
• boala pulmonară interstițială, care este un grup de afecțiuni ce afectează țesuturile de susținere dintre sacii alveolari ai plămânilor
• pneumologie intervențională, care utilizează îngrijirea multidisciplinară pentru a trata tulburările căilor respiratorii, cancerul pulmonar și bolile pleurale (care afectează pleura, membrana care înconjoară plămânii)
• transplantul pulmonar, precum și managementul de dinainte și după intervenția chirurgicală
• tulburări neuromusculare care duc la afecțiuni ce provoaca insuficiență respiratorie;
• boală pulmonară obstructivă, care implică îngustarea sau obstrucția căilor respiratorii
• apneea in somn și alte tulburari respiratorii manifestate în timpul somnului

     Ce afecțiuni tratează pneumologia?

     Iată câteva dintre cele mai frecvente afecțiuni pe care medicii specialiști in pneumologie le diagnostichează și le tratează:

     Astm

     Astmul este o afecțiune cronică caracterizată prin respirație șuierătoare periodică, senzatie de constricție toracică, dificultăți de respirație și tuse. Crizele de astm se declanșează în momentul în care căile respiratorii se îngustează și se inflamează, limitând fluxul de aer în și din plămâni. Crizele de astm pot dura câteva minute sau chiar zile și pot fi periculoase dacă fluxul de aer devine sever restricționat.

      Bronşită

     Bronșita constă în inflamația căilor respiratorii, de obicei cauzată de o infecție. Poate fi de scurtă durată (acută) sau cronică. Simptomele includ tusea productivă, respirație șuierătoare, dificultăți de respirație, oboseală și febră ușoară. Bronșita acută urmează adesea unei infecții respiratorii virale, cum ar fi o răceală sau o gripă. O infecție bacteriană secundară este, de asemenea, frecventă.

     Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)

     Boala pulmonară obstructivă cronică sau BPOC este un grup de boli pulmonare care implică inflamarea căilor respiratorii, afectarea țesutului pulmonar și limitarea fluxului de aer. Bronșita cronică și emfizemul sunt cele mai frecvente forme de BPOC. La persoanele care suferă de BPOC, tuburile care transportă aer în și din plămâni sunt parțial obstrucționate, ceea ce face dificilă respirația. Fumatul reprezintă cea mai frecventă cauză a BPOC, deși expunerea pe termen lung la alți iritanți pulmonari, cum ar fi praful, substanțele chimice și poluarea, poate declanșa sau agrava boala pulmonară obstructivă cronică.

      Bronșită cronică.

     Bronșita cronică este o formă de BPOC. Aceasta poate fi diagnosticată atunci când pacientul a avut o tuse productivă cu mucus excesiv în majoritatea zilelor lunii, timp de cel puțin 3 luni.

       Bronșiectazie

     Bronșiectazia este o afecțiune care rezultă din deteriorarea și dilatarea căilor respiratorii mari bronșice. Astfe, tuburile bronșice se întind, formând zone unde se dezvoltă infecția. O persoană se poate naște cu bronșiectazie sau o poate dezvolta mai târziu în viață, de obicei ca urmare a inhalării unui obiect străin sau din cauza infecțiilor pulmonare recurente. O parte semnificativă din cazurile de bronșiectazie sunt cauzate de fibroza chistică.

      Boala pulmonară interstițială

     Boala pulmonară interstițială (BPI) este un termen-umbrelă care include mai multe tipuri de tulburări pulmonare cronice. Deși simptomele variază în funcție de tipul specific al bolii, dispneea și tusea uscată sunt comune pentru multe dintre aceste tulburări. Boala pulmonară interstitială este, în cele mai multe cazuri, o afecțiune progresivă care începe cu inflamarea țesuturilor pulmonare profunde, ducând la cicatrizarea alveolelor pulmonare și a structurilor lor de susținere (interstițiul). Această cicatrice, numită fibroză, face ca țesuturile plămânilor, care în mod normal sunt elastice, să se întărească, ceea ce îngreunează respirația și efectuarea activităților de zi cu zi care implică efort fizic.

      Boala pulmonară profesională

     Fiind cauzată de expunerea la substanțe iritante sau toxice în mediul de lucru, boala pulmonară profesională se caracterizează prin probleme respiratorii acute sau cronice, din cauza unei singure expuneri severe sau, mai frecvent, din cauza expunerii repetate la substanțele respective. Iată cateva exemple specifice de boli pulmonare profesionale:

• Azbestoza. Cicatrizarea progresivă a țesutului pulmonar cauzată de expunerea la fibre microscopice de azbest. Azbestoza este cea mai frecventă la lucrătorii din construcții și industrie.
• Bisinoza. O afecțiune cronică care implică obstrucția căilor respiratorii mici și afectarea severă a funcției pulmonare. Cea mai frecventă cauză este praful de la prelucrarea cânepei, inului și/sau bumbacului.
• Plămânul fermierului. O reacție alergică cauzată de expunerea la un organism care crește pe fân, paie, cereale și alte materiale organice găsite în ferme. Plămânul fermierului poate avea simptome asemănătoare gripei, care se dezvoltă la 4 până la 8 ore de la expunerea la praful mucegăit. Poate apărea și ca o boală cronică care se dezvoltă treptat și provoacă leziuni progresive ale plămânilor. Plămânul fermierului poate fi controlat, dar nu poate fi vindecat.
• Pneumonită de hipersensibilitate. O inflamație acută sau cronică a căilor respiratorii cauzată de expunerea la un alergen inhalat, cum ar fi mucegai, bacterii sau ciuperci. Alveolele pulmonare se inflamează și pot dezvolta țesut cicatricial fibros, care interferează cu funcționarea normală și provoacă dificultăți de respirație și tuse.
• Silicoză. O boală pulmonară cauzată de expunerea la bioxidul de siliciu liber cristalin din mine, turnătorii, operațiunile de sablare și fabricarea pietrei, argilei și sticlei. Țesutul cicatricial se formează în plămâni și crește substanțial riscul de tuberculoză. 

     Fibroza pulmonară

     Fibroza pulmonară presupune îngroșarea și cicatrizarea plămânilor, în special a interstițiului (zona din și în jurul vaselor mici de sânge și a sacilor de aer în care are loc schimbul de oxigen și dioxid de carbon). Acest lucru duce la o scădere a capacității plămânilor de a extrage oxigenul din aer.

     Tuberculoza

     Tuberculoza reprezintă o boală contagioasă, potențial fatală, determinată de infecția cu Mycobacterium tuberculosis, care se transmite prin intermediul secrețiilor contaminate și eliminate în timpul strănutului, tusei sau vorbirii pe cale aerogenă. Printre simptomele acesteia se numără tusea cronică, cu spută colorată verde sau galben sau cu striații de sange, durere toracică, dificultăți la respirație, febră, scădere ponderală.

     Sarcoidoza

     O boală inflamatorie care se caracterizează prin granuloame care se pot dezvolta și aduna în organe, afectând modul în care funcționează aceste organe. Sarcoidoza începe de obicei în plămâni sau ganglioni limfatici, dar poate afecta în cele din urmă alte organe. Pe lângă plămâni și ganglionii limfatici, organele cel mai des afectate sunt pielea, ochii și ficatul. Cursul bolii variază foarte mult, de la o afecțiune ușoară care se ameliorează treptat de la sine până la o boală severă și progresivă care provoacă leziuni permanente ale organelor. Nu există o cauză cunoscută și nicio modalitate cunoscută de a preveni sarcoidoza.