ENDOCRINOLOGIE

ECHIPA NOASTRA DE MEDICI SPECIALISTI PENTRU SPECIALIZAREA ENDOCRINOLOGIE ESTE FORMATA DIN:

• MEDIC SPECIALIST ENDOCRINOLOGIE - DR. KHALID ALEXANDRA IRINA
• MEDIC SPECIALIST ENDOCRINOLOGIE - DR. MIHAIELA CIUPESCU

     Endocrinologia este stiinta care studiaza bolile hormonale. Medicul endocrinolog diagnosticheaza si trateaza problemele hormonale si complicatiile acestora. Hormonii regleaza metabolismul, respiratia, cresterea, reproducerea, perceptia senzoriala si miscarea. Dezechilibrele hormonale sunt la baza a numeroase afectiuni.

     Oamenii au peste 50 de hormoni diferiti. Acestia pot exista in cantitati foarte mici si, cu toate acestea, pot avea un impact semnificativ asupra functionarii si dezvoltarii organismului. Sindromul ovarelor polichistice este una dintre cele mai frecvente tulburari endocrine la femei, alaturi de boala tiroidiana autoimuna.

      Ce este sistemul endocrin?

     Sistemul endocrin uman este alcatuit din anumite glande care produc hormoni, care, la randul lor, controleaza numeroase functii in organism. Cand hormonii parasesc glandele, acestia intra in circulatia sanguina si sunt transportati catre organe si tesuri in toate zonele corpului.

• Glandele suprarenale: Sunt doua si sunt situate deasupra rinichilor.
• Glanda dreapta este triunghiulara, iar glanda stanga are forma de semiluna.
• Glandele suprarenale secreta:
• Corticosteroizi - steroizi implicati in raspunsul la stres, sistemul imun, inflamatie si multe altele
• Catecolamine - precum norepinefrina si epinefrina, in raspuns la stres
• Aldosteron - care influenteaza functia renala
• Androgeni sau hormoni masculini, intre care testosteronul

     Atat barbatii, cat si femeile au anumiti androgeni, insa barbatii au niveluri mai ridicate. Androgenii controleaza dezvoltarea caracteristicilor asociate cu masculinitatea, precum parul facial si vocea groasa.

     Hipotalamus

      Este localizat in creier, la baza diencefalului, sub talamus. Aceasta glanda activeaza si controleaza functiile vegetative ale corpului, precum respiratia, pulsul, apetitul alimentar, somnul, temperatura si ritmul circadian. Hipotalamusul leaga sistemul nervos de sistemul endocrin prin glanda pituitara atasata.
 

      Ovare si testicule

      Ovarele sunt situate in dreapta si in stanga uterului, secretand hormonii estrogen si progesteron – acesti hormoni sustin dezvoltarea sexuala, fertilitatea si menstruatia. Testiculele sunt situate in scrot, sub penis si secreta androgeni, preponderent testosteron. Androgenii controleaza dezvoltarea sexuala, pubertatea, parul facial, comportamentul sexual, libidoul, functia erectila si formarea spermatozoizilor.
 

      Pancreasul

      Localizat in abdomen, pancreasul este atat glanda endocrina, cat si organ al digestiei.

     Pancreasul produce :

•  Insulina: Importanta pentru metabolismul lipidelor si al carbohidratilor
• Somatostatina: Regleaza functia endocrina si a sistemului nervos si controleaza secretia anumitor hormoni, precum gastrina, insulina si hormonul de crestere
•  Glucagon: Este un hormon peptidic care creste nivelurile glicemiei cand acestea scad prea mult
•  Polipeptida pancreatica: Aceasta contribuie la controlul secretiei substantelor produse de pancreas

   Diabetul si afectiunile digestive pot sa apara daca exista probleme ale pancreasului.

     Glandele paratiroide

      Aceste mici glande endocrine situate la nivelul gatului produc parathormon care regleaza calciul si fosfatul din sange - muschii si nervii pot sa functioneze in siguranta si eficient daca aceste substante chimice au niveluri corecte.

     Corpul pineal sau glanda pineala:

     Aceasta este o mica glanda endocrina situata in profunzimea creierului. Secreta melatonina si contribuie la controlul ciclurilor de somn-veghe al organismului. De asemenea, echilibreaza nivelurile hormonilor gonadotropi, ce regleaza functia ovarelor si testiculelor.

      Glanda pituitara

      Denumita si hipofiza, aceasta este o glanda endocrina atasata hipotalamusului, situata la baza creierului. Mai este denumita “glanda-sefa”, deoarece secreta hormoni care regleaza functiile altor glande, precum si cresterea si alte cateva functii ale organismului.

     Hipofiza anterioara (sau din fata) secreta hormoni care influenteaza dezvoltarea sexuala, functia tiroidei, cresterea, pigmentarea pielii si functia adrenocorticala. Daca hipofiza anterioara este hipoactiva, poate determina afectarea cresterii la copii si hipoactivitatea altor glande endocrine. Hipofiza posterioara (sau din spate) secreta oxitocina, un hormon care creste contractiile uterine, si hormonul antidiuretic (ADH), care sustine rinchiul sa reabsoarba apa.
 

       Glanda timus

        Este o glanda endocrina situata retrosternal (sternul este osul pieptului). Limfocitele T, un tip de celule imune, se maturizeaza si multiplica in interiorul glandei timus in copilarie. Dupa pubertate, glanda se micsoreaza. Glanda timus joaca un rol in sistemul imun, care protejeaza organismul de boli si infectii.

 
     Glanda tiroida

      Este o glanda in forma de fluture situata imediat sub marul lui Adam, la nivelul gatului. Tiroida produce hormoni cu rol-cheie in reglarea tensiunii arteriale, a temperaturii corpului, a pulsului, a metabolismului, precum si a modului in care organismul raspunde la alti hormoni. Glanda tiroida foloseste iodul pentru a crea hormonii – cei doi hormoni principali pe care ii produce sunt tiroxina si triiodotironina. De asemenea, tiroida produce calcitonina, care contribuie la intarirea oaselor si regleaza metabolismul calciului.

 Bolile endocrine

 Un dezechilibru hormonal poate fi consecinta unor factori genetici sau de mediu. Unii copii au la nastere disfunctii hormonale care determina o serie de probleme de sanatate, precum intarzierea dezvoltarii.

Produsele chimice care afecteaza glandele endocrine, precum pesticidele, plumbul si ftalatii, folosite la producerea ambalajelor din plastic, pot sa cauzeze probleme hormonale.

Exista trei grupuri mari de tulburari endocrine:

• Glanda nu produce suficienti hormoni – se numeste hiposecretia glandei endocrine;

• Glanda produce prea multi hormoni – hipersecretie;

• Tumorile se dezvolta in interiorul glandelor endocrine – acestea pot fi maligne sau benigne.

Cand glandele endocrine secreta prea multi sau prea putin hormoni

Iata cateva exemple legate de ce anume se intampla daca o glanda endocrina secreta prea multi sau prea putin hormoni.

 Glanda suprarenala

Hipersecretia poate determina hiper-nervozitate, transpiratie, hipertensiune arteriala, boala Cushing

Hiposecretia poate determina boala Addison, deficit mineralocorticoid, pierdere in greutate, lipsa de energie si anemie

 Pancreas

Hipersecretia poate determina hiperinsulinemie, iar prea multa insulina poate determina hipoglicemie

Hiposecretia poate determina un tip de diabet

 Glanda paratiroida

Hipersecretia poate determina oase fragile care se fractureaza usor, precum si calculi la nivelul aparatului urinar

Hiposecretia poate determina contractii musculare involuntare (sau tetanie), provocate de niveluri scazute ale calciului in plasma

 Glanda tiroida

Hipertiroidism - Poate determina accelerarea metabolismului, transpiratie, aritmie, pierdere in greutate si nervozitate.

Hipotiroidism – poate determina oboseala, crestere in greutate, depresie, dezvoltare anormala a oaselor, intarzieri in dezvoltare

  Glanda pituitara

Hipersecretia poate determina gigantism (crestere excesiva)

Hiposecretia poate determina dezvoltare incetinita a oaselor si statura mica

  Glanda timus

Hipersecretia poate determina un sistem imun hiperactiv, care reactioneaza exagerat la stimuli, pe care ii percepe ca pe o amenintare, ceea ce poate duce la aparitia unei boli autoimune.

Hiposecretia poate determina un sistem imun slabit, ceea ce face ca organismul sa nu poata lupta impotriva infectiilor, cedand cu usurinta in fata virusurilor, bacteriilor si a altor agenti patogeni

 Cand ai nevoie de endocrinolog?

Daca medicul tau suspicioneaza ca afectiunea ta este legata de productia de hormoni, iti poate recomanda un consult endocrinologic – specialistul in endocrinologie este endocrinologul, care stabileste diagnosticul si schema de tratament a bolilor care afecteaza glandele si hormonii. Endocrinologul isi propune sa restabileasca echilibrul in cadrul sistemelor organismului.

Endocrinologul trateaza frecvent urmatoarele afectiuni:

• Diabet

• Osteoporoza

• Menopauza

• Tulburari metabolice

• Boli ale tiroidei

• Productie hormonala excesiva sau insuficienta

• Unele cancere

• Statura mica

• Infertilitatea

Endocrinogul este specializat in diagnostocul si tratamentul a numeroase afectiuni asociate cu dezechilibrele hormonale.

La prima vizita, medicul iti va adresa o serie de intrebari pentru a stabili diagnosticul. Intrebarile pot face referire la:

• Medicatia actuala

• Istoricul familial de probleme hormonale

• Alte probleme medicale, precum alergiile

• Obiceiurile alimentare

Inainte de consult, este util sa notezi orice simptom pe care il ai. Endocrinologul te poate intreba in legatura cu simptome care nu par sa aiba vreo legatura intre ele; asta pentru ca nivelurile hormonale afecteaza atat de multe sisteme din organism, incat modificari minore la nivelul unei glande pot influenta zone din corp foarte indepartate de locul unde este situata respectiva glanda.

Specialistul va masura pulsul si tensiunea arteriala si va analiza starea pielii, a parului, a dintilor si cavitatea bucala. Specialistul poate recomanda efectuarea unor analize de sange si de urina. Dupa stabilirea diagnosticului, medicul endocrinolog va recomanda o schema de tratament, care va depinde de afectiunea preexistenta care a declansat simptomele.